Prima întâlnire a comunității OSC-Hackathons din acest an a avut loc pe 9 februarie și a deschis seria dezbaterilor cu o temă de mare importanță pentru sistemul de învățământ universitar: Adaptarea studenților la mediul hibrid de învățare.

Educația constituie unul din pilonii esențiali ai unei societăți pentru care progresul este o constantă. Plecând de la această premisă, și analizând contextul unei accelerate schimbări ce a apărut din necesitatea de adaptare, întregul sistem de învățământ s-a reorganizat. Întâlnirea a relevat subiecte de interes atât pentru studenți, profesori cât și pentru reprezentați ai cadrului decizional de la nivel național care au dezbătut împreună provocările și beneficiile noilor reguli de funcționare în sistem hibrid.

În cadrul acestei ediții speakerii: Ecaterina Hrib– Vicepreședinte Asociația Studenților Informaticieni Iași; Brian Cristian– Deputat, Parlamentul României; Valentina Peticescu– Studentă la UMF „Victor Babeș” Timișoara, Alexandra Ilona Dozsa – Studentă / Masterand Universitatea din Oradea / Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Anda Nilüfer Oglakci, Studentă la Facultatea de medicină veterinară din București/ Psihologie în cadrul University College of London alături de moderatoarea Andreea Marc, au dezvoltat diferitele puncte de vedere ale situației actuale de la nivelul învățământului universitar.

Ecaterina Hrib, Vicepreședinte Asociația Studenților Informaticieni Iași, este de părere că mediul online de învățare s-a transformat într-un stil de viață. Aceasta apreciază aspectele pozitive precum un management al timpului mai bun, examene de tip openbook și o tranziție ușoară spre utilizarea tehnologiei în anumite aspecte ale cursurilor. Însă menționează și aspecte negative precum gradul de dificultate al examenelor și timpul mai scurt dedicat acestora, evaluarea subiectivă, lipsa de interacțiune între colegi și a activităților extracurriculare, precum și anumite probleme tehnice. „Lipsa motivației cred că este una din cele mai mari probleme din învățământul full online” menționează Ecaterina.

Studentă la UMF „Victor Babeș” Timișoara, Valentina Peticescu susține că pandemia a adus multe provocări studenților, indiferent de domeniul în care studiază aceștia. Starea de pandemie generată în 2019 a reprezentat, inițial, o oportunitate de a participa la cursuri și conferințe online, de a dedica mai mult timp pentru studiu, însă înrăutățirea situației a dus la imposibilitatea studenților de la medicină de a mai fi prezenți în spital. Aceasta subliniază necesitatea activităților practice „noi, ca și studenți la medicină, avem nevoie de puțin mai multă practică față de ceilalți studenți din alte domenii și, mai ales, avem nevoie de acea interacțiune dintre student și pacient”. Pandemia le-a oferit, însă, posibilitatea de a lua parte în calitate de voluntari la eforturile medicilor de a combate efectele negative.

Brian Cristian, Deputat în Parlamentul României și membru în Comisia pentru învățământ și Comisia pentru tineret și sport, este de părere că izolarea a avut un efect negativ asupra tinerilor, mai ales dintr-o perspectivă psihologică. Acesta afirmă că mediul hibrid impune și o serie de reguli și principii pentru a funcționa eficient, și că din perspectiva beneficiilor organizaționale se remarcă  „atragerea studenților care ar fi optat în mod obișnuit pentru programe de educație online, reducerea volumului de muncă pentru profesori prin intermediul posibilității de a susține cursurile cu un număr mare de participanți, dar și libertate și flexibilitate pentru studenți și profesori.”

Din perspectiva Alexandrei Ilona Dozsa, Studenta/Masterand la Universitatea din Oradea și la Universitatea Babeș-Bolyal din Cluj-Napoca, studentul de la arte se regăsește într-o situație foarte dificilă deoarece o serie de materii precum canto sau pian/chitară nu pot fi studiate online. Prin urmare sistemul a fost înlocuit cu unul hibrid, materiile teoretice au trecut în online, iar cele practice au fost suspendate în anumite situații. Aceasta a relatat o problemă ce se manifestă cu un grad mai mare de severitate în domeniul facultăților cu specializare în zona artelor, și anume abandonul școlar foarte ridicat „noi după primul semestru am pierdut 50% din studenții din anul 1, foarte mult.”

Anda Nilüfer Oglakci, studentă la Facultatea de medicină veterinară din București și la Psihologie în cadrul University College of London, consideră că mediul hibrid i-a oferit în primul rând un rezultat pozitiv, oportunitatea de a aplica și la o facultate în România, având în vedere că era deja studentă în străinătate. Diferențele dintre abordările celor două universități sunt relativ mici deoarece și sistemul din România a trecut foarte rapid la un sistem adaptat mediului online: „Universitatea din Londra avea deja platformele pregătite, cursurile erau înregistrate încă de dinainte de pandemie, dar și în România s-a făcut trecerea rapidă spre utilizarea platformelor Zoom, Moodle.”

Participanții din cadrul întâlnirii au avut oportunitatea de a participa la un sondaj cu privire la modul de adaptare al studenților la mediul hibrid de învățare. În urma analizei asupra acestuia rezultă faptul că cele mai frecvente provocări ale studenților care învață în sistem hibrid sunt  distragerile din timpul cursurilor, socializarea deficitară, mai ales pentru studenții de primii ani, lipsa experienței profesorilor privind modul de utilizare al canalelor online, capacitate de concentrare redusă cât și interesul scăzut pentru cursurile predate. Puși în fața situației de a alege cea mai eficientă metodă de studiu, participanții au ales în proporție de peste 50% varianta hibridă, în procent de 45% doar participarea fizică și doar 3% au optat pentru cea online ca fiind cea mai productivă.

Deși perioada actuală este una dificilă pentru studenți, sistemul hibrid de învățământ a adus și beneficii în multe aspecte ale educației  care pot fi incluse într-un program pe termen lung.

Comunitatea OSC-Hackathons este administrată de Oameni și Companii. Oameni și Companii-OSC oferă soluții de marketing utilizând un ecosistem propriu de +120 comunități business sau profesionale si platforme digitale asociate. O listă cu aceste platforme puteți vedea aici. O listă de comunități, aici.

Partenerul științific al Comunității este Asociația Română de Lingvistică Computațională – ARLC. ARLC este o organizație nonprofit care se ocupă cu studiul științific al limbii. A fost fondată în 2017 și este dedicată cercetărilor din domeniul Lingvisticii Computaționale și dezvoltării educației române pe același domeniu.