”Programe de wellbeing pentru performanță și productivitate în organizații – beneficii și trenduri” a fost tema întâlnirii Comunității OSC-GlobalHRManager din 23 mai. Evenimentul a beneficiat de suportul Rețelei de sănătate REGINA MARIA.

Alături de Ioana Marcu, Executive Coach, moderatorul întâlnirii, au fost: Oana Popa, Health & Wellbeing Lead, Regina Maria, și Dr. Crenguța-Raluca Costache, Medic Specialist în Medicină Internă, Regina Maria. Împreună au explorat conceptul și implicațiile programelor de wellbeing, efectele stresului asupra organismului și strategiile de prevenție și educație asociate acestora.

Oana Popa a evidențiat importanța wellbeing-ului la locul de muncă din perspectiva sănătății, subliniind că: ”Wellbeingul la locul de muncă, conform definiției date de Organizația Internațională a Muncii, se referă la starea generală de sănătate și de fericire a angajaților, punând accent pe sănătatea mintală și emoțională. Aceasta include aspecte individuale, cum ar fi nivelul de stres și satisfacția în muncă, precum și aspecte organizaționale.”

Impactul asupra productivității este semnificativ, conform studiilor globale care arată că absenteismul și prezenteismul, cauzate de problemele de sănătate, costă economia mondială miliarde de dolari anual. „Atunci când avem o problemă de sănătate, fie ea fizică sau psiho-emoțională, este practic imposibil să funcționăm la capacitatea noastră maximă sau optimă și să fim productivi”, afirmă Oana.

Prezența programelor de wellbeing la locul de muncă poate influența major productivitatea. „Programele de wellbeing pot duce la o creștere a angajamentului și satisfacției angajaților, reducerea absenteismului și îmbunătățirea performanței organizaționale,” subliniază Oana. Ea adaugă că aceste programe sunt esențiale pentru menținerea unui mediu de lucru sănătos și pentru asigurarea unei productivități optime.

Impactul stresului asupra sănătății și strategii de prevenție

Dr. Crenguța-Raluca Costache, atrage atenția asupra faptului că stresul are două aspecte – există un stres acut, cel care se produce acum, repede, și unul cronic, care reprezintă suma unor stresuri acumulate. ”Stresul cronic poate duce la afecțiuni grave, inclusiv la creșterea cazurilor de cancer și a bolilor neurodegenerative precum Alzheimerul. Prevenția este cheia în tratarea multor afecțiuni, iar educația ar trebui să fie un element esențial în controlul stresului și menținerea sănătății.”

În plus, Dr. Crenguța recunoaște că gestionarea stresului este dificilă, dar susține că putem învăța să gândim altfel și să adoptăm tehnici de relaxare pentru a face față acestuia. Calitatea alimentației și exercițiile fizice sunt, de asemenea, aspecte cheie pe care le putem influența pentru a ne îmbunătăți starea de bine și a reduce impactul stresului asupra sănătății noastre.

”Organizațional vorbind, putem implementa programe de wellbeing care să promoveze sănătatea fizică și psihică în companie. Acestea ar include educație și prevenție pentru tulburările mintale, cum ar fi anxietatea și depresia, pentru a evita epuizarea profesională și burnout-ul. De asemenea, ar trebui să ne concentrăm pe sănătatea fizică, având în vedere creșterea afecțiunilor cardiovasculare și a altor probleme de sănătate. Este esențial să adoptăm o abordare integrativă și să evaluăm ce putem face în contextul vieții noastre, ce acțiuni sunt realizabile, ce investigații medicale pot fi efectuate și care sunt acțiunile sub controlul nostru”, afirmă Oana.