Autorităţile sau instituţiile publice care nu dispun de executori fiscali organizaţi în compartimente de specialitate pot solicita executorilor judecătoreşti să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, prevede un proiect iniţiat parlamentari USR pentru modificarea şi completarea legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, adoptat pe 13 mai de Senat.

“Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal actual în domeniul colectării creanţelor bugetare, astfel încât să se asigure premisele creşterii gradului de încasare a veniturilor la bugetul de stat consolidat, se propune implementarea unei competenţe alternative în materia executării fiscale. Astfel, pe lângă executorul fiscal, ar deveni competent şi executorul judecătoresc, profesionist specializat în executarea silită, reglementat prin Legea nr. 188/2000″, se precizează în expunerea de motive.

Potrivit proiectului de act normativ, în prezent, creanţele bugetare, inclusiv veniturile proprii, sunt executate prin executori fiscali organizaţi de ANAF, iar pentru a îmbunătăţi colectarea creanţelor bugetare şi a asigura o mai bună încasare a veniturilor la bugetul de stat consolidat se propune implementarea unei competenţe alternative în executarea fiscală. În acest sens, alături de executorii fiscali, ar deveni competenţi şi executorii judecătoreşti.

Proiectul mai propune ca, prin excepţie de la aceste prevederi, onorariul executorului să fie imputat exclusiv asupra averii debitorului urmărit, fiind astfel stimulat interesul executorului desemnat să definitiveze procedura execuţională.

Senatul este prima Cameră legislativă sesizată în acest caz. AGERPRES