Indicele BET a crescut cu 12,05% în primul semestru din acest an, față de finalul anului 2024, reflectând încrederea în companiile listate, iar capitalizarea bursieră a urcat la 396,15 miliarde de lei, cu 13,1% peste nivelul de la sfârșitul anului trecut, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu.
‘Piața de capital a transmis însă semnale pozitive, consolidându-și rolul de reper pentru investitori și de canal de finanțare a economiei. Datele primului semestru arată o evoluție solidă: indicele BET a crescut cu 12,05% față de finalul anului 2024, reflectând încrederea în companiile listate; capitalizarea bursieră a urcat la 396,15 miliarde de lei, cu 13,1% peste nivelul de la sfârșitul anului trecut; valoarea tranzacțiilor pe piața reglementată și pe SMT a atins 20,31 miliarde de lei, în creștere cu aproape 30% față de primul semestru din 2024; titlurile de stat au atras peste 6,22 miliarde de lei, confirmând interesul ridicat pentru instrumentele cu venit fix. Industria fondurilor de investiții a continuat să se extindă, activele organismelor de plasament colectiv ajungând la 47,8 miliarde lei (+7,9% față de sfârșitul anului 2024), iar activele societăților de investiții listate la 16,6 miliarde lei’, a scris Alexandru Petrescu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, în ansamblu, piața de capital din România a reușit să își mențină dinamica pozitivă în ciuda presiunilor externe și a vulnerabilităților interne, consolidându-se ca pilon de stabilitate și de oportunitate investițională.
Conform președintelui ASF, prima jumătate a anului 2025 a adus noi provocări pentru economia mondială. Intensificarea tensiunilor geopolitice, în special conflictul din Orientul Mijlociu, și extinderea tarifelor comerciale impuse de Statele Unite au accelerat tendințele protecționiste și au amplificat volatilitatea pe piețele internaționale.
‘În acest climat fragil, Fondul Monetar Internațional estimează o creștere globală de 3% pentru 2025 și 3,1% pentru 2026, cifre ușor peste proiecțiile anterioare, dar insuficiente pentru a contrabalansa riscurile în creștere. Europa a intrat în acest context cu un mix de reziliență și vulnerabilitate. Susținută de cererea internă și de o piață a muncii robustă, economia UE a continuat să crească moderat, însă tensiunile comerciale au afectat exporturile, iar datoria publică ridicată limitează spațiul de manevră fiscal. Inflația s-a temperat, apropiindu-se de ținta Băncii Centrale Europene, dar diferențele dintre politica monetară europeană și cea americană pun presiune pe piețele financiare. În acest context, România a reușit să se poziționeze peste media europeană din perspectiva creșterii economice. PIB-ul a avansat cu 1,2% în trimestrul II și cu 2,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, semnalând un ritm mai solid decât în zona euro. Totuși, dezechilibrele macroeconomice, inflația persistentă și deficitele gemene ridicate rămân o provocare de fond’, a arătat Alexandru Petrescu. AGERPRES