“Între anii 2000 și 2016, rata atacurilor de cord la grupele de vârstă tânără a crescut cu 2% în fiecare an, conform Centers for Disease Control and Prevention. Creșterea numărului de tineri cu probleme cardiace poate fi explicată prin mai mulți factori, dar în primul rând printr-un stil de viață nesănătos: fumatul, consumul de alcool, drogurile, alimentația nesănătoasă bogată în grăsimi și sare, sedentarismul, obezitatea. Toți aceștia sunt binecunoscuți factori de risc nu numai pentru bolile cardiovasculare dar și pentru cancer”. Sunt câteva din observațiile de la care a pornit dialogul cu Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiologie și medicină internă la Clinica de cardiologie și Medicină Internă din cadrul Spitalului de Urgență Floreasca, într-un interviu pentru portalul CardiologieModerna.ro.
De asemenea, alți factori care ajung să conducă la creșterea incidenței afecțiunilor cardiace sunt factorii de mediu, poluarea și stresul. “Prin simpla enumerare a acestor factori se poate deduce ușor că soluția combaterii acestui fenomen este adoptarea unui stil de viață sănătos. Acesta s-a dovedit capabil a preveni 80% dintre bolile cardiovasculare și cancere. Pornind de la aceste constatări noi facem eforturi educative în vederea conștientizării importanței adoptării unui stil de viață sănătos pentru prevenirea bolilor cardiovasculare”, explică fostul Preşedintele al Societăţii Române de Cardiologie.
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu amintește că o componentă majoră a acestor eforturi de educație medicală o constituie aplicația mobilă DAHNA, creată de echipa CARDIOSCIENCE. DAHNA este creată de medici cardiologi și nutriționiști, pe baza ghidurilor internaționale de prevenție a bolilor cardiovasculare și oferă utilizatorului planuri alimentare zilnice personalizate pentru prevenția bolilor cardiovasculare, asociate cu multe recomandări personalizate.
“Este necesară și urgentă elaborarea, la nivel național, a unui Program Național de Prevenție a Bolilor Cardiovasculare”
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu susține necesitatea elaborării, la nivel național, a unui Program Național de Prevenție a Bolilor Cardiovasculare, conceput în cooperare între Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Sporturilor și Societățile Profesionale Medicale. “Există modele pentru astfel de programe în alte țări, precum Finlanda, Olanda, Irlanda, care au avut și au un succes incontestabil. Toate au reunit forțele profesioniștilor în medicină cu cele ale factorului politic. Toate acestea se bazează pe promovarea unui stil de viață sănătos, respectiv programe care promovează activitatea fizică regulată și o dietă echilibrată și sănătoasă”.
Plecând de la premisa că este important să se adopte o abordare holistică și coordonată pentru a aborda această problemă majoră de sănătate publică, Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu anumeră principalele coordonate care trebuie avute în vedere la elaborarea acestui Program Național de Prevenție a Bolilor Cardiovasculare.
Controlul factorilor de risc: Limitarea accesului la produse nocive, cum ar fi tutunul și alcoolul, și pentru a sprijini testarea și tratamentul pentru probleme precum hipertensiunea arterială. Reglementarea produselor alimentare: guvernul ar putea reglementa conținutul de sare, grăsimi și zahăr din produsele alimentare și ar putea impune etichetarea informativă pentru a ajuta consumatorii să aleagă produse mai sănătoase.
Sprijin pentru măsuri preventive la locurile de muncă: Guvernul ar putea sprijini implementarea de programe preventive de sănătate în locurile de muncă, cum ar fi programe de fitness și nutriție, pentru a îmbunătăți starea de sănătate a angajaților.
Acces la servicii preventive pentru grupurile defavorizate: Autoritățile ar putea asigura acces egal la servicii preventive, inclusiv screening-ul și tratamentul pentru boli cardiovasculare, pentru toate categoriile de populație, inclusiv grupurile defavorizate.
Promovarea unui mediu sănătos: Guvernul ar putea lua măsuri pentru a îmbunătăți calitatea aerului și a apei și pentru a reduce poluarea, care poate fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
Educație și conștientizare: Campanii de informare și educație care să sensibilizeze publicul cu privire la factorii de risc și la importanța unui stil de viață sănătos.
Cercetare în domeniul bolilor cardiovasculare, pentru a îmbunătăți înțelegerea și prevenirea acestora.
Principalii pași în diagnosticarea afecțiunilor cardiovasculare
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu a schițat, pentru cititorii portalului CardiologieModerna.ro, un rezumat al principalelor metode de diagnostic pentru bolile cardiovasculare:
1, 2 și 3: Examenul clinic, examenul clinic, examenul clinic! Este primul pas și cel mai important în evaluarea stării de sănătate la modul general nu numai a sănătății cardiovasculare.
- Electrocardiograma ne dă informații despre activitatea electrică a inimii.
- Testele de efort pot surprinde o boală cardiac ischemică.
- Ecocardiografia – o tehnică de imagistică care utilizează ultrasunetele pentru a produce imagini ale inimii și ale valvelor cardiace. Ne dă informații despre activitatea mecanică a inimii.
- Angiografia – O procedură care implică injectarea unui contrast în vasele de sânge și utilizarea razelor X, pentru a obține imagini ale circulației sângelui prin arterele noastre;
- Rezonanța magnetonucleară ne dă detalii foarte importante despre structura și modificările structurii inimii.
- Tomografia computerizată – o tehnică de imagistică care utilizează raze X și computerul pentru a produce imagini detaliate ale inimii și ale valvelor cardiace.
